Ce să faci cu angajații iresponsabili?

Adesea, managerii se confruntă cu faptul că echipele lor încearcă să se scuture de responsabilitate, transferând povara problemelor nerezolvate către șef sau colegi. Cazurile mici de iresponsabilitate pot trece neobservate de către manageri: un angajat timid și sârguincios poate face în mod regulat muncă pentru colegul său mai permisiv, fără a anunța managerul. Sau colegii de muncă își pot acoperi reciproc întârzierile la serviciu. Cazurile unice de iresponsabilitate pot fi ușor detectate și eliminate cu ajutorul software de monitorizare a angajaților. Cu toate acestea, dacă majoritatea angajaților își tratează îndatoririle în mod iresponsabil, aceasta este o lovitură grea pentru companie. Puteți afla de ce se întâmplă acest lucru și dacă un angajat este iresponsabil la interviul de angajare.

În primul rând, trebuie să aflați dacă angajatul este condus de frică sau este doar o trăsătură de personalitate. Există două tipuri de oameni: unii se tem cu adevărat de responsabilitate și încearcă să o evite cu orice preț, iar alții pur și simplu nu au tendința de a face schimbări, sunt conservatori. Este necesar să se determine cine este cine.

The type can be identified at the job interview through asking the candidate specific questions. Do not immediately ask whether he or she is responsible. It is better to go a roundabout way and ask a few questions like: "You were entrusted with a task, how did you solve it?", "What did you do to get out of some situation?", "Have you reached any result in the solution of some problem and what was it?”

Un alt instrument bun pentru diagnosticare este DISC. Acesta este un instrument de evaluare a manifestărilor comportamentale. Arată modul în care o persoană se comportă atunci când ia decizii, îi afectează pe ceilalți oameni, răspunde la schimbări și cât de bine se încadrează în reguli și reglementări. În acest caz, evaluarea are loc pe scala S (Steadiness). Aceasta dezvăluie modul în care o persoană reacționează la schimbări. De exemplu, persoanele conservatoare care trec prin acest diagnostic de personalitate află că caracteristica lor menționată mai sus nu este frica, ci mai degrabă dorința de stabilitate. Ei pot fi descriși cu cuvinte precum predictibilitate, consecvență și fermitate. Ei au o nevoie puternică de securitate și de a păstra ceea ce au. Acesta este tipul lor de personalitate.

Personal conversations are also effective. If you see that an employee wants to change something, you need to explain that changes are an integral part of work and of life in general. It is the law of the world order which no one can argue with. The employee should accept this fact. Then you can recommend writing the "pros" and "cons" of changes, paying attention to all the disadvantages. If there are too many of them, he or she should discuss this with the colleagues or the superiors and ask their advice or assistance. That is, to see how the employee might turn the cons into pros and who might help him or her with it.

Uneori, teama de o responsabilitate suplimentară este dictată de faptul că o persoană se teme de opinia publică. În acest caz, el sau ea trebuie să învețe să iasă din zona de confort. Din partea angajatului, poate fi o recompensă și o laudă pentru fiecare sarcină neplăcută finalizată. Din partea conducerii, este bine să se dea angajatului sarcini noi, pe care acesta nu este obișnuit să le îndeplinească.

Acest tip de oameni are tendința de a lăsa sarcinile neplăcute pentru mai târziu. Sfatul, în acest caz, este să începeți săptămâna cu aceste sarcini în loc să le amânați. Bineînțeles, după ce sarcina este terminată, trebuie să fie urmată de laude atât din partea conducerii, cât și a angajatului.

Dacă vorbim despre primul tip de persoane care se tem de fapt de responsabilitate, ne referim mai degrabă la un factor psihologic - traume psihologice din trecut. Dacă angajatul înțelege că frica este motivul, există o singură cale de a merge mai departe. El sau ea ar trebui să își amintească evenimentul sau situația din trecut care a dus la această frică și să o retrăiască. Dar de data aceasta este necesar să facă un pas înapoi și să observe situația din exterior și cu o întorsătură pozitivă și un rezultat favorabil.

Răspunzând la întrebarea dacă managementul ar trebui să se confrunte cu angajatul care se teme să își asume responsabilitatea, eu spun că totul depinde de tipul de personalitate. Dacă persoana în cauză dorește stabilitate, s-ar putea să nu merite și ar fi mai util să ne luăm rămas bun de la un astfel de angajat. Iar dacă persoana respectivă a experimentat stres în trecut, desigur, calea de urmat este de a lucra cu ea pentru a depăși situația.

Altogether, it is very important to "test" a person in advance to determine why he or she avoids responsibility. The rest of the job is on the employee: whether or not to accept this and work with the fears, psychological trauma, etc.