5 tendințe de monitorizare a angajaților de urmărit în 2025

5 tendințe de monitorizare a angajaților de urmărit în 2025

Locul de muncă modern este dinamic și în continuă schimbare, fiind afectat de dezvoltarea tehnologiilor de ultimă generație, de noua generație care intră pe piața muncii și de trecerea la moduri de lucru alternative în ultimii ani. Angajatorii ar trebui să învețe să navigheze și să se adapteze la noile tendințe pentru a câștiga războiul pentru talente și productivitatea angajaților.

O tendință care nu și-a pierdut popularitatea de la pandemia globală este monitorizarea angajaților. În 2022, Gartner a prezis că 70% dintre angajatorii mari își vor urmări personalul în trei ani. Pe măsură ce intrăm în 2025, vedem că această predicție nu numai că s-a adeverit, dar s-a dovedit o subestimare pentru unele sfere, cum ar fi companiile complet la distanță. Să explorăm tendințele de monitorizare a angajaților pentru viitorul 2025.

Integrarea sporită a AI și a automatizării

Anul trecut, inteligența artificială a cunoscut un adevărat boom. Aceasta a demonstrat un mare potențial în optimizarea sarcinilor de rutină, reducerea sarcinilor administrative, personalizarea experiențelor și îndeplinirea sarcinilor analitice și creative. Deloc surprinzător, multe companii din diverse sfere au încorporat inteligența artificială în instrumentele și serviciile lor anul trecut. Monitorizarea angajaților nu a lipsit din această tendință. Se așteaptă ca organizațiile să implementeze soluții de inteligență artificială pentru diferite sarcini, inclusiv depistarea candidaților și urmărirea performanțelor. Inteligența artificială poate fi antrenată să analizeze performanța fiecărui angajat, să dezvăluie modele productive și neproductive, să ofere recomandări personalizate privind productivitatea și chiar să detecteze din timp semnele de epuizare. Un exemplu de astfel de instrument este o versiune beta a funcției AI productivity assessment lansată de CleverControl anul trecut. În acest an, astfel de instrumente vor deveni mai sofisticate și utilizate pe scară largă. De exemplu, având în vedere că inteligența artificială poate analiza cantități mari de date, aceasta ar putea fi capabilă să prezică performanța angajaților, să identifice potențialele riscuri de zbor și lacunele în materie de competențe și chiar să sugereze planuri de dezvoltare personalizate.

O altă sferă în care inteligența artificială este susceptibilă de a profita este distribuția de beneficii. În viitorul anului 2025, ne putem aștepta la o înflorire a popularității platformelor de beneficii bazate pe IA. Astfel de platforme se bazează pe algoritmi AI care analizează datele angajaților (vârsta, mărimea familiei, istoricul de sănătate și altele) pentru a sugera cele mai potrivite planuri de beneficii. Modelele avansate vor prezice viitoarele costuri de sănătate, vor identifica potențialele riscuri de sănătate și vor recomanda măsuri preventive.

Inteligența artificială automatizează, de asemenea, verificările de eligibilitate, introducerea datelor, procesarea cererilor, detectarea cererilor frauduloase și alte sarcini administrative, eliberând specialiștii în resurse umane pentru sarcini mai strategice. Asistenții virtuali AI pot ghida angajații în procesul de înscriere, pot răspunde la întrebări și pot oferi asistență instantanee 24/7. Ca urmare, angajații beneficiază de programe de beneficii personalizate cu înscriere ușoară. Pentru angajatori, platformele de beneficii bazate pe inteligență artificială înseamnă creșterea satisfacției angajaților, reducerea costurilor administrative și luarea deciziilor bazate pe date. Datorită acestor avantaje, mai mulți angajatori vor implementa probabil aceste platforme pentru distribuirea beneficiilor.

Accent pe confidențialitatea angajaților și monitorizarea etică

În 2025, ne așteptăm să vedem o schimbare către abordări mai centrate pe om, care să prioritizeze confidențialitatea, încrederea și bunăstarea generală a angajaților, îndeplinind în același timp obiectivele de afaceri.

O astfel de tendință de monitorizare a angajaților este concentrarea tot mai mare asupra practicilor etice, inclusiv asupra respectării vieții private a angajaților. Pe măsură ce tehnologiile de monitorizare devin din ce în ce mai sofisticate, cresc și reglementările privind munca și confidențialitatea. Companiile trebuie să se asigure că instrumentele lor de monitorizare a angajaților colectează numai informațiile strict necesare. Aceste informații sensibile trebuie stocate și utilizate în condiții de siguranță și transparență, în conformitate cu reglementările aplicabile privind confidențialitatea, cum ar fi GDPR sau CCPA. Angajații trebuie să fie informați în mod corespunzător cu privire la domeniul de aplicare al monitorizării și la drepturile lor referitoare la datele colectate. Implicarea angajaților în discuții cu privire la politicile de monitorizare va fi esențială pentru menținerea încrederii acestora. Personalul se poate aștepta să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește tipurile de monitorizare care sunt acceptabile, în special în ceea ce privește dispozitivele personale.

Echilibrarea monitorizării cu bunăstarea angajaților

Organizațiile recunosc din ce în ce mai mult importanța bunăstării angajaților pentru productivitate. Productivitatea este o chestiune complexă care cuprinde motivația, implicarea, experiența angajaților și bunăstarea mentală, fizică și financiară. Se preconizează că practicile de monitorizare care acordă prioritate sănătății mintale și echilibrului dintre viața profesională și cea privată vor câștiga teren în viitorul 2025. Soluțiile avansate de monitorizare a angajaților prin inteligență artificială pot urmări tiparele de lucru ale unui angajat și pot detecta semnele timpurii de dezangajare și epuizare. Exploatând aceste date, organizațiile pot elabora programe specifice pentru a sprijini bunăstarea angajaților, de exemplu, oferind acces la servicii de consiliere, programe de mindfulness, ateliere de gestionare a stresului și altele. De asemenea, acestea ar trebui să învețe să respecte limitele legate de orele de lucru și să acorde angajaților dreptul de a se deconecta după serviciu.

Echilibrarea monitorizării cu bunăstarea angajaților

Trecerea de la supraveghere la sprijin

O altă tendință de monitorizare a angajaților este trecerea de la un model punitiv la unul axat pe sprijin și dezvoltare. Pedepsirea angajaților pentru nerespectarea termenului limită nu le va aduce puncte suplimentare de motivație. Dimpotrivă, învățarea motivului eșecului și oferirea de sprijin angajaților pentru ca aceștia să facă mai bine data viitoare îi va face mai implicați. Se așteaptă ca managerii să treacă de la rolul lor tradițional de supraveghetori la cel de antrenori. Aceștia ar trebui să utilizeze datele de monitorizare pentru a oferi feedback constructiv și pentru a dezvolta strategii de îmbunătățire împreună cu angajatul, mai degrabă decât să evalueze pur și simplu performanța acestuia în vederea unor acțiuni disciplinare. În acest sens, software-ul de monitorizare a angajaților poate deveni o sursă neprețuită de informații pentru feedback constructiv. Jurnalele de urmărire și datele analitice pot dezvălui lacunele în materie de competențe, distracțiile cele mai frecvente și modelele de succes.

Integrarea cu platformele Employee Experience

Nu mai este suficient ca o companie să ofere un loc de muncă și un abonament ocazional la o sală de sport pentru a atrage cele mai bune talente și a menține productivitatea forței de muncă. Experiența angajaților (EX) devine unul dintre factorii majori care determină reputația și succesul companiei. Prioritizarea experienței angajaților înseamnă crearea unui mediu de lucru în care angajații se simt sprijiniți și valorizați și înțeleg impactul muncii lor asupra atingerii obiectivelor comune. Organizațiile își dau seama că, într-un astfel de mediu, angajații tind să dea tot ce au mai bun, ceea ce înseamnă productivitate mai mare, rate mai mici de fluctuație a personalului, satisfacție sporită a clienților și succes general pentru companie.

În viitorul anului 2025, ne putem aștepta ca, în loc să analizeze performanța angajaților în mod izolat, angajatorii să înceapă să o conecteze cu informațiile primite de la platformele de experiență a angajaților: sondaje de feedback, scoruri de angajament și chiar analiza sentimentelor de pe canalele de comunicare internă. O astfel de abordare permite angajatorilor să obțină o înțelegere holistică a factorilor care influențează productivitatea. De aici, ei pot lua decizii bazate pe date care să abordeze cauzele profunde ale problemelor de performanță și să îmbunătățească bunăstarea angajaților.

Combinarea evaluărilor performanței cu datele privind experiența angajaților duce managementul performanței la nivelul următor. Aceasta dezvăluie tendințele de productivitate individuală și de echipă și factorii care le influențează și permite furnizarea de sprijin și coaching mai bine direcționate. În plus, datele combinate arată cât de eficientă este această sau acea inițiativă de sprijin și ajută la luarea unor decizii mai bine fundamentate privind planificarea forței de muncă, dezvoltarea talentelor și strategia generală de afaceri.

Cu atât de multe beneficii, sperăm că o astfel de abordare va deveni o tendință puternică de monitorizare a angajaților în anul următor.

Încheiere

După cum se poate observa, tendințele de monitorizare a angajaților se așteaptă să urmeze două direcții principale: integrarea și automatizarea AI și o schimbare către o abordare mai centrată pe om. Deși pot părea opuse la prima vedere, în realitate, ele se completează perfect. Datorită capacităților sale puternice de calcul, AI poate prelua sarcini administrative precum monitorizarea și analiza productivității, eliberând managerii și specialiștii în resurse umane pentru sarcini mai importante. În plus, soluțiile de monitorizare bazate pe inteligență artificială pot oferi o perspectivă mai profundă asupra problemelor de productivitate, permițând managerilor să vizeze cauza principală și nu consecințele. La rândul lor, se așteaptă ca managerii și specialiștii în resurse umane să privească mai departe decât indicatorii tradiționali de performanță, să acorde prioritate persoanei, să ia în considerare interacțiunea complexă a factorilor care determină productivitatea/neproductivitatea și să ia măsuri dincolo de cele punitive tradiționale. Angajații și experiențele lor profesionale capătă o importanță din ce în ce mai mare. Organizațiile trebuie să țină cont de acest lucru pentru a menține motivația și pentru a atrage și păstra talentele. Acestea trebuie să respecte viața privată a angajaților și echilibrul dintre viața profesională și cea privată și să creeze condiții de muncă în care angajații se simt valorizați și împuterniciți să dea tot ce au mai bun.

Tags:

Here are some other interesting articles: